Sistemul imunitar in medicina chineza

Conform teoriei moderne, corpul depinde de sistemul imunitar pentru a lupta impotriva diferitelor infectii de la bacterii, microbi, virusi, toxine si paraziti. Intregul proces poate descris ca si eliminarea corpurilor straine in incercarea de a crea un echilibru intern si de a oferi protectie organismului. Astfel, atunci cand sistemul imunitar este normal, sanatatea poate fi mentinuta. Pe de alta parte, atunci cand sistemul imunitar functioneaza defectuos, se va produce dezechilibru si apare terenul propice pentru manifestarea unei boli. Functiile de mai sus sunt realizate printr-un sistem integrat al organismului, care include organele (timus, splina si ganglioni limfatici), tesuturi (straturi de piele si mucoase), celule (celule limfatice si macrofage) si produse celulare (imunoglobulina si anticorpi).

Sistemul imunitar uman are 3 functii primare: aparare, monitorizare si homeostaza.

Nodulii limfatici filtreaza bacteriile si particulele straine din lichidul limfatic. Timusul, un organ glandular situat in spatele sternului, format din tesut limfatic si ajuta la diferentierea celulelor imunitare. Autoimunitatea s-ar considera ca ar avea cauza functionarea defectuoasa a acestei glande. Splina stocheaza sangele, dezintegreaza celulele sangelui vechi, filtreaza particulele straine din sange si produce limfocite. Maduva osoasa este sursa diferitelor celule sanguine.

Medicina chineza foloseste abordarea holistica,deoarece vede corpul uman ca un intreg organic. Corelatiile dintre organe si tesuturi, precum si persoana umana si mediile de viata sunt organizate conform ordinelor specifice, care dau nastere unui echilibru reciproc intre fiecare functie fiziologica, o tulburare in acest echilibru cauzand o boala. Fiecare parte a corpului, cum ar fi Qi (energia vitala), Sangele, Fluidele Corporale, Organele si Meridianele, are o functie proprie. Ele se combina pentru a construi sistemul de aparare al organismului si pentru a-si intari reciproc puterea de protectie. Conform conceptelor medicinii chineze, rezistenta naturala a organismului impotriva bolilor si capacitatea de reparare a acestuia este descrisa ca un flux de energie care circula în intregul corp, numita energia sanatoasa (Zheng Qi). Energia sanatoasa reprezinta rezistenta naturala impotriva bolii iar boala este vazuta ca un dezechilibru al acestei energii interioare.

Un rol important in imunitate il au asa nunitele organe Zang (Yin): Plamani, Splina, Rinichi, Ficat si Inima. Impreuna cu tesuturile, meridianele, Qi, Sange si fluide formeaza o unitate. Spre deosebire de medicina occidentala, semnificatiile lor fiziologice si patologice nu sunt in intregime aceleasi. Mai degraba decat o singura structura anatomica, un organ zang face parte din intregul proces energetic dinamic al corpului. Energia sanatoasa este strans asociata cu activitatile lor de fiziologie. Ele sunt centrul intregului proces imunitar. Activitatile lor de colaborare sunt sa actioneze ca mesageri, sa fie responsabile pentru transport si depozitare, sa se ocupe de excese si deseuri, sa controleze comunicarea interna, sa ia decizii si sa activeze functiile corpului.

Plamanii prezideaza Qi (energia vitala). Ei se conecteaza in exterior cu pielea si parul si disemineaza qi-ul de protectie pe suprafata corpului. Qi protector al Plamanilor apartine unei parti a energiei sanatoase (zheng qi); deoarece formeaza prima bariera impotriva invaziei agentilor patogeni. Qi Defensiv (Wei Qi) ofera caldura si hrana pentru piele, tesuturi subcutanate si muschi; controleaza de asemenea deschiderea si inchiderea porilor pielii. Cand Qi Defensiv este abundent, muschii sunt netezi, pielea este delicata si tesuturile subcutanate sunt ferme. Prin urmare, capacitatea de a rezista agentilor patogeni externi este asigurata. Un rol principal aici il au Plamanii in adresarea simptomelor initiale in raceli, o componenta a tratamentului adresand restaurarea acestui Qi Defensiv. Ca si exemplu, in fazele initiale ale unei raceli, miscarea si functia de incalzire a acestuia este blocata, de aici rezultand frisoanele.

In acest fel, Plamanii mentin integritatea barierelor exterioare ale corpului. Actiunile lor sunt similare cu cele anatomice ale pielii si ale mucoasei, cum ar fi cele gasite in gura, care actioneaza ca o bariera imuna naturala.

In fiziologia occidentala, Splina este un organ larg, vascular, limfatic. Totusi, in TCM, Splina este considerata ca „fundatia dobandita a vietii”, sursa de producere a sangelui si qi (energie vitala). De fapt, Splina este o unitate multifunctionala, care acopera functiile Splinei si Pancreasului anatomic occidental si promoveaza activitatile sistemelor digestive, endocrine, nervoase si sanguine. Splina reglementeaza transportul si transformarea fluidelor corporale si a esentelor nutritive si controleaza, de asemenea, fluxul de sange. Desi, intr-o anumita masura, puterea energiei sanatoase este determinata de factori congenitali (mosteniti), aceasta depinde in cea mai mare parte de hranirea Splinei pentru a o mentine in mod regulat. Prin urmare, Splina determina abundenta si epuizarea energiei sanatoase. La randul sau, asigura protectia impotriva bolilor.

TCM vad Rinichii ca „fundatia congenitala a vietii”, radacina energiei sanatoase, mostenirea cu care ne nastem. Acesta guverneaza constitutia congenitala si prosperitatea energiei sanatoase. Esenta de Rinichi (Jing) stocata este baza materiala pentru fortele yin si yang ale intregului corp, care fac ca forma fizica si functiile corpului sa se compuna si sa depinda una de cealalta. Prin urmare, Rinichii joaca un rol important in protejarea echilibrului intern. In plus, abundenta esentei Rinichilor (jing) promoveaza vitalitatea si functionarea protectiei qi, intarind astfel rezistenta organismului. Conform intelegerii moderne, rinichii TCM nu reglementeaza doar sistemul urinar, ci exercita controlul asupra sistemelor reproductive, hematologice, endocrine si nervoase. Ei lucreaza indeaproape cu reteaua neural-endocrina de reglare imuna.

Din punct de vedere al TCM, Ficatul este responsabil pentru o parte din functiile sistemului endocrin, digestiv, circulator si imunitar. Ficatul promoveaza miscarile care curg si se raspandesc. Prin stimularea fluxului, Ficatul regleaza si asigura miscarea neteda a qi, a sangelui si a fluidele corporale si raspandeste aceste substante in intregul corp. TCM considera ca activitatea emotionala este o manifestare exterioara a starii fiziologice a sistemului de organe interne, care este considerata cauza interna majora a bolilor (considerate ca fiind rele endogene in conditii extreme). Sanatatea emotionala normala depinde de armonizarea qi si fluxul sanguin, iar Ficatul este responsabil in principal de acest aspect. Atunci cand Ficatul pastreaza totul curge fara probleme, se creeaza un mediu intern reglementat, mentinand bolile afara.

Inima controleaza si regleaza fluxul de sange prin vasele corpului. De asemenea, guverneaza spiritul, care, in TCM, este administratorul sef al tuturor activitatilor fiziologice si mentale. In mod normal, Inima isi exercita influenta asupra altor organe prin focul monarhic (focul inimii) care coopereaza cu focul primului ministru pentru a promova activitatile functionale ale altor organe. Cand „guvernarea” Inimii este buna, atunci celelalte sisteme de organe lucreaza in armonie, iar corpul poate lupta eficient impotriva bolilor. In afara de pomparea sangelui, Inima poseda intelegerea noastra occidentala a rolului creierului in reglarea functiilor nervoase, cardiovasculare si endocrine, deoarece Inima gazduieste spiritul (shen). Deoarece Inima joaca un rol in reglarea functiilor nervoase si endocrine, ea, de asemenea, joaca, de asemenea, un rol in reglarea imunitatii. In plus, meridianele sunt caile de circulatie ale qi-ului si ale sangelui, precum si canalele in care au loc efectele imunitare.

Triplu Arzator (San Jiao) directioneaza diferitele tipuri de qi si actioneaza ca statii de canal pentru circulatia fluidelor corporale. Ele au un efect important asupra activitatilor imune. Triplul Arzator este un organ special in medicina chineza, nu are corespondent in medicina vestica sau, poate este cel mai nou organ descoperit de curand.

Pentru mai multe detalii si patologii ale organelor de mai sus, va invit sa cititi articolele dedicate acestora.

Reclame
Publicat în Acupunctura, medicina complementara | Lasă un comentariu

Durerea, o problema globala

Peste 1,5 miliarde de persoane din intreaga lume suferă de durere cronica(1). Aproape o treime dintre adultii americani sufera de durere cronica(2) si aproape unul din cinci europeni au indicat ca au durere cronica moderata sau severa(3). Cele mai frecvente trei surse de durere cronica sunt durerile de spate in zona lombara(29%), dureri la nivelul gatului(16%) si dureri de cap severe sau migrene(15%)(4).

Durerea acuta va avertizeaza ca ati fost ranit. Incepe brusc, iar cand rana este vindecata, durerea se opreste. In cazul leziunilor acute, durerea apare din cauza presiunii exercitate de inflamatia tesuturilor si a nervilor la nivelul leziunii. Aceasta inflamatie duce la umflarea zonei leziunii care este observabila si face parte din raspunsul vindecator al organismului.

Durerea cronica continua dupa vindecarea leziunii, dureaza saptamani, luni, chiar ani. In ranile cronice, semnalele nervoase care au fost active in timpul ranirii acute continua sa trimita mesaje cum corpul este in durere. Desi durerea cronica nu este complet inteleasa, aceasta apare din cauza nervilor care s-au deteriorat. Cercetarile noi sugereaza, de asemenea, ca durerea cronica poate proveni dintr-o functionare defectuoasa in modul in care creierul „cartografiaza” informatiile senzoriale(5).

****
Referinte:
1. National Center for Health Statistics (2006) Health, United States, 2006 [Online] Available from: https://www.cdc.gov/nchs/data/hus/hus06.pdf [Accessed 12 Sept 2017].
2. Johannes, C. B., Le, T. K., Zhou, X., Johnston, J. A., & Dworkin, R. H. (2010). The prevalence of chronic pain in United States adults: results of an Internet-based survey. The Journal of Pain : Official Journal of the American Pain Society, 11(11), 1230–1239. http://doi.org/10.1016/j.jpain.2010.07.002
3. Breivik H, Collett B, Ventafridda V, Cohen R, Gallacher D. Survey of chronic pain in Europe: prevalence, impact on daily life, and treatment. Eur J Pain. 2006;13:287–333. doi: 10.1016/j.ejpain.2005.06.009.
4. National Center for Health Statistics (US. “Health, United States, 2016: with chartbook on Long-term trends in health. Hyattsville, MD. 2017.”
5. Moseley, G. L., & Flor, H. (2012). Targeting cortical representations in the treatment of chronic pain: a review. Neurorehabilitation and neural repair26(6), 646-652. DOI: 10.1177/1545968311433209
6. Fried, N. T., Elliott, M. B., & Oshinsky, M. L. (2017). The Role of Adenosine Signaling in Headache: A Review. Brain Sciences, 7(3). http://doi.org/10.3390/brainsci7030030
7. National Center for Complementary and Integrative Health (2015) NIH Analysis Shows Americans Are In Pain. [Online] Available from: https://nccih.nih.gov/news/press/08112015 [Accessed 12 Sept 2017]
8. The CHP Group (2014) The Cost of Chronic Pain:How Complementary and Alternative Medicine Can Provide Relief. [Online] Available from: http://www.chpgroup.com/wp-content/uploads/2014/12/CHP-WP_CAM-Chronic-Pain_Sls_12.12.2014.pdf [Accessed 12 Sept 2017].
9. Abdel Shaheed, C., Maher, C. G., Williams, K. A., Day, R., & McLachlan, A. J. (2016). Efficacy, Tolerability, and Dose-Dependent Effects of Opioid Analgesics for Low Back Pain: A Systematic Review and Meta-analysis. JAMA Internal Medicine, 176(7), 958–968. http://doi.org/10.1001/jamainternmed.2016.1251
10. Krebs EE. Effectiveness of opioid therapy vs. non-opioid medication therapy for chronic back & osteoarthritis pain over 12 months. Inannual meeting, Society for General Internal Medicine, Washington DC 2017.
11. Rudd RA, Seth P, David F, Scholl L. Increases in Drug and Opioid-Involved Overdose Deaths — United States, 2010–2015. MMWR Morb Mortal Wkly Rep 2016;65:1445–1452. DOI: http://dx.doi.org/10.15585/mmwr.mm655051e1
12. Schuchat, A., Houry, D., & Guy, G. P. (2017). New Data on Opioid Use and Prescribing in the United States. Jama, 318(5), 425–426. http://doi.org/10.1001/jama.2017.8913
13. Deyo, R. A., Korff, Von, M., & Duhrkoop, D. (2015). Opioids for low back pain. BMJ (Clinical Research Ed.), 350, g6380. http://doi.org/10.1136/bmj.g6380
14. Motgahre, V. M., Bajait, C. S., & Turankar, A. (2016). Prescription pattern and adverse drug reaction profile of drugs prescribed with focus on NSAIDs for orthopedic indications at a tertiary care hospital. Skin. http://doi.org/10.18231/2393-9087.2016.0007
15. Bally, M., Dendukuri, N., Rich, B., Nadeau, L., Helin-Salmivaara, A., Garbe, E., & Brophy, J. M. (2017). Risk of acute myocardial infarction with NSAIDs in real world use: bayesian meta-analysis of individual patient data. BMJ (Clinical Research Ed.), 357, j1909–13. http://doi.org/10.1136/bmj.j1909
16. Cai, S., Garcia Rodriguez, L. A., Masso-Gonzalez, E. L., & Hernandez-Diaz, S. (2009). Uncomplicated peptic ulcer in the UK: trends from 1997 to 2005. Alimentary Pharmacology & Therapeutics, 30(10), 1039–1048. http://doi.org/10.1111/j.1365-2036.2009.04131.x
17. Bally, M., Dendukuri, N., Rich, B., Nadeau, L., Helin-Salmivaara, A., Garbe, E., & Brophy, J. M. (2017). Risk of acute myocardial infarction with NSAIDs in real world use: bayesian meta-analysis of individual patient data. BMJ (Clinical Research Ed.), 357, j1909–13. http://doi.org/10.1136/bmj.j1909
18. Xiang, A., Cheng, K., Xu, P., & Liu, S. (n.d.). The immediate analgesic effect of acupuncture for pain: a systematic review and meta-analysis.
19. Weidenhammer W, Streng A, Linde K, Hoppe A, Melchart D. Acupuncture for chronic pain within the research program of 10 German Health Insurance Funds–basic results from an observational study. Complementary therapies in medicine. 2007;15(4):238-46.
20. American Specialty Health Incorporated Health Services Department. (2016). Acupuncture: Does Acupuncture Provided Within a Managed Care Setting Meet Patient Expectations and Quality Outcomes?, 1–12.
21. Vickers, A. J., Cronin, A. M., Maschino, A. C., Lewith, G., MacPherson, H., Foster, N. E., et al. (2012). Acupuncture for Chronic Pain. Archives of Internal Medicine, 172(19), 1444. http://doi.org/10.1001/archinternmed.2012.3654
22. MacPherson, H., Vertosick, E. A., Foster, N. E., Lewith, G., Linde, K., Sherman, K. J., et al. (2016). The persistence of the effects of acupuncture after a course of treatment. Pain, 1–22. http://doi.org/10.1097/j.pain.0000000000000747
23. Yin, C., Buchheit, T. E., & Park, J. J. (2017). Acupuncture for chronic pain: an update and critical overview. Current Opinion in Anaesthesiology, 1. http://doi.org/10.1097/ACO.0000000000000501
24. Longhurst, J., Chee-Yee, S., & Li, P. (2017). Defining Acupuncture’s Place in Western Medicine. Scientia, 1–5.
25. Zhang, Z.-J., Wang, X.-M., & McAlonan, G. M. (2012). Neural Acupuncture Unit: A New Concept for Interpreting Effects and Mechanisms of Acupuncture. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2012(3), 1–23. http://doi.org/10.1016/j.brainresbull.2007.08.003
26. Harris, R. E., Zubieta, J.-K., Scott, D. J., Napadow, V., Gracely, R. H., & Clauw, D. J. (2009). Traditional Chinese acupuncture and placebo (sham) acupuncture are differentiated by their effects on μ-opioid receptors (MORs). NeuroImage, 47(3), 1077–1085. http://doi.org/10.1016/j.neuroimage.2009.05.083
27. Zhao, Z.-Q. (2008). Neural mechanism underlying acupuncture analgesia. Progress in Neurobiology, 85(4), 355–375. http://doi.org/10.1016/j.pneurobio.2008.05.004
Publicat în Acupunctura, medicina complementara | Etichetat | Lasă un comentariu

Visele in medicina chineza

Toata lumea viseaza, sau aproape toata lumea. In vise putem fi orice, de la zbor, la calatorii pe distante imposibile la activitati care in viata reala nu sunt posibile.

Visam in simboluri si, in general, se crede ca visele noastre sunt modul nostru subconstient de a elabora emotiile si problemele vietii noastre.

Cum interpreteaza medicina chineza visele? Ei bine, primul si cel mai simplu raspuns este ca problemele legate de somn si de vis sunt legate de Inima noastra. Inima in medicina chineza gazduieste ceva numit Shen, care intruchipeaza gandul, memoria, subconstientul si sufletul nostru constient. Cand inima este puternica, ea este „ancorata” noaptea, si va fi usor sa adormim, sa avem vise potrivite. Cu toate acestea, cand Inima este slaba, ea va „pluti” noaptea producand simptome precum insomnia, trezirea timpurie si visele vii sau deranjante.

Pentru a intelege mai multe despre semnificatia viselor din medicina chineza, trebuie sa ne referim la unele din texte vechi de medicina chineza, scrise sute si chiar mii de ani în urma. In ele, sensul viselor a fost mai mult sau mai putin diagnosticat, in sensul ca, continutul viselor indica un dezechilibru in organe.

Ficat

Cand Ficatul este in exces, visezi ca esti suparat.*

Ficatul este responsabil pentru fluxul, curgerea lina a tuturor lucrurilor din corp, inclusiv emotii. In plus, emotia specifica cea mai apropiata de Ficat este furia. Deci, daca sunteti furiosi, se pare ca s-ar manifesta in visele voastre intr-un fel sau altul.

Cand Ficatul are deficit, visurile vor fi paduri din munti.**

Elementul asociat cu ficatul este lemnul, iar energia unui ficat sanatos se misca usor in sus ca niste plante care cresc. Daca ficatul prezinta deficit, s-ar putea sa visezi ceea ce ai nevoie – o cantitate mare de lemn sub forma de padure.

Splina

Splina este asociata cu Stomacul ca organe de digestie. Misiunea lor este de a transforma alimentele pe care le consumam in energie si nutrienti. Splina este predispusa la umezeala, situatie in care nu reuseste sa metabolizeze foarte bine fluidele, rezultand o senzatie de greutate.

Cateva interpretari ale visului despre Splina si Stomac includ:

In cazul in care Splina prezinta deficit, poti visa senzatia de foame.***

Cand Stomacul are deficit, visezi sa ai o masa bogata.**

Ambele citate se refera la faptul ca un deficit de Splina sau Stomac este legat de foamete, in special cu secole in urma. In zilele noastre, o Splina slaba este mai mult legata de digestia slaba si a manca prea mult junk food si dulciuri.

Un alt citat despre Splina se refera la problema de umiditate:

In cazul in care Splina este in exces, vei visa ca vei canta si senzatia a fi foarte greu … in cazul in care Splina este deficitara, vei visa abisuri in munti si mlastini **.

In medicina chineza, Splina este rareori in exces, interpretarea cand Splina este in exces, inseamnand ca esti bine hranit, prin urmare canti. Cu toate acestea, o slabiciune a Splinei poate provoca un exces de umiditate semnificat prin visarea de mlastini si greutate. Abisurile din munti pot sa se refere la senzatia de foamete.

Mai multe despre Inima

Dincolo de un dezechilibru general al Inimii, atunci cand aveti probleme cu somnul sau daca aveti vise sau cosmaruri vii, textele antice spun urmatoarele:

Cand Inima este slaba, vise cu foc ***.

Cand Inima este excesiva, viseaza ras, cand este deficitara, viseaza la munte, la foc si la fum. **

Inima este asociata cu elementul de foc. Visele cu fum si foc sunt simbolismul unui dezechilibru sau deficiente a Inimii. In plus, emotia cea mai apropiata de Inima este bucuria – cu toate acestea, in exces bucuria devine manie, astfel incat atunci cand energia Inimii este prea mare, un simptom fiind rasul, in special rasul inadecvat sau incontrolabil.

Rinichii

Cand Rinichii sunt slabi, vise cu inot dupa un naufragiu; daca visul are loc in timpul iernii, visezi ca plonjezi in apa si esti speriat.

Atunci cand Rinichii sunt slabi, visezi ca esti scufundat in apa.

Rinichii sunt legati de elementul opus al focului, de apa. In timp ce sezonul de foc este vara, sezonul de apa este iarna, prin urmare, referinta la visul cu apa in timpul iernii.

Rinichiul este casa pentru substantele tale vitale, cum ar fi Yin si Yang si Esenta ta, care este cam ca ADN-ul tau. In plus, emotia cea mai apropiata de Rinichi este teama.

In mod evident, visele cu inot sau de a fi in apa se interpreteaza ca o slabiciune a organelor renale. Cand visezi parinti, stramosi, poate fi o referire la Esenta, stramosi, ceea ce am mostenit de la ei prin ADN.

Scrierile antice referitoare la interpretarea viselor sunt cel mult interesante. Dupa cum vedem, interpretarile sunt referinte ale realitatii vietii de atunci. Fiecare dintre noi avem vise si le interpretam cumva pe baza intamplarilor din trecut. Ce este in schimb real, Inima este implicata in patologia viselor impreuna cu Ficatul. Un dezechilibru in oricare din ele (fizic sau psihic) inseamna insomnie, vise vivide, somn agitat, o noapte agitata. De aceea, cand aveti o noapte grea, opriti-va o clipa sa va ganditi la cauze si nu doar ca se mai intampla.

Citate:

*Simple Questions, Chapter 17

**Spiritual Axis, Chapter 4

***Simple Questions, Chapter 80

Publicat în Acupunctura, medicina complementara | Lasă un comentariu