13 Puncte Fantoma

Fantomele si demonii, una din temele care apare in toate culturile, cea chineza nefacand exceptie. Si ca in mai toate culturile, exista si tratamente, practici pentru scoaterea lor, unii cu aghiazma, altii cu apa sfintita sau ars pe rug :(, chinezii cu ace. Sunt speculatii care spun ca, chinezii vorbeau despre spiritual, iar altii cred ca era modul lor de a vorbi despre dependente, boli psihice si epilepsie. Ca o paranteza, cum suntem alcatuiti din energie si emanam energie de o anumita vibratie, unii ar putea spune ca anumite entitati ar vrea sa se hraneasca cu aceasta energie. Cand facem, gandim rau, scadem vibratia si atunci permitem in campul nostru energetic „musafiri nepoftiti” care vor locui cu voiosie acolo si vor indemna la si mai multe fapte/ganduri rele pentru a se putea hrani. Rugaciunea, postul, curata aceasta energie, creste vibratia si alunga musafirii. O poveste SF frumoasa, nu? Sau poate nu e? Va las pe voi sa reflectati…

Sa revenim.

Cele 13 Puncte Fantoma provin de la Sun Si-Miao, un acupuncturist si medicinist in China, in timpul dinastiei Tang (618-907 d.Hr.) care a fost numit si „Buddha al Medicinei” si „Regele medicinei”. Cele mai cunoscute scrieri ale sale sunt cele 30 de Prescriptii care Merita O Mie de Ducati De Aur. Cea de-a doua carte continea remedii populare si cuprindea referiri la practici si exorcisme mistice si magice, 32 de formule care sunt de succes impotriva demonilor si a celor 13 puncte Fantoma.

Sun Si-Miao a realizat ca, pe masura ce o cultura progreseaza, boala psihologica devine tot mai raspandita. Cele 13 Puncte Fantoma sunt o abordare sistematica pentru a trata bolile mintale si epilepsia. Sun Si-Miao a explicat fantoma (gui in chineza, adica excesul de flegma) si modul in care a influentat viata unei persoane si pasii in preluarea ei. Punctele Fantoma sunt grupate in cele Patru Trinitati si un punct suplimentar (sub limba sau intre ochi). Cele patru Trinitati reprezinta progresia maniei de la inceput, care nu se simte suficienta cat sa faci lucruri care nu-ti stau in caracter. Mai tarziu, persoana devine fixista, secretoasa si controlata de aceste sentimente. Cand Fantoma preia sanatatea, persoana sufera si spiritul trebuie sa se indeparteze.

Protocolul celor 13 Puncte Fantoma este o ordine specifica de folosire a acelor. In fiecare sesiune se fac numai 3 puncte, totusi abordarea difera pentru fiecare practician.

PRIMA TRINITATE – aceste puncte sunt inceputul caii de disfunctie psihologica. Exista o acumulare de flegma care blocheaza Inima si care duce la ratacirea Shen-ului (mintii). Punctele de mai jos elimina vantul si caldura.

–  DU 26 (Palatul Fantomei) – asociat cu mostenirea, genetica ancestrala, trauma care trece de la o generatie la alta.  Manifestarea poate sa fie un ras sau un plans spontan.

– LU 11 (Credinta Fantomei) – reprezinta afacerile lumesti si actiunile intreprinse pentru acestea. Trateaza epilepsia si durerile in gat, elimina caldura din Plaman si este indicat in timpul sau dupa un divort urat sau cand se strica  relatie contractuala.

– SP 1 (Ochiul Fantomei) – reprezinta corpul propriu, util pentru personae care au o imagine proprie proasta, sentiment de dezorientare. Utilizat si pentru epilepsie si in resuscitare.

TRINITATEA DOI – Vantul a cauzat fie exces de miscare, fie paralizie. Atitudinile devin inflexibile. Persoana nu are nici o directie in viata.

– PC 7 (Inima Fantomei) – dorinte materiale, ras sau plans frecvent, iritabil. Ravneste obiecte materiale – un semn ca fantoma  incearca sa ajunga la inima. Util si pentru cei care sufera de inima franta, care au iesit dintr-o relatie.

– BL 62 (Calea Fantomei) – persoana este pe calea fantomei, epilepsie, paralizie si dureri de cap. In practica este util pentru traume din copilarie din cauza abuzului sexual care a dus la anxietate si/sau depresie ca si adult.

– DU 16 (Patura Fantomei) – reprezinta flexibilitatea si capacitatea de adaptare la schimbare, util pentru persoanele care rezista la schimbare si sunt inflexibile. Fantoma a castigat accesul la creier. Persoana acum doarme cu fantoma. Limba rigida, maxilar inclestat, pierderea vocii, dureri de cap.

 TRINITATEA TREI – Alcoolici si dependenti. Sunt blocati aici folosind alcoolul si drogurile pentru a reusi sa mearga mai departe.

– ST 6 (Patul Fantomei) – priveste suferinta, dar nu o ignora, util pentru persoanele care prezita stres post-traumatic. Complet posedat de fantoma, persoana asista cu o empatie reala. Maxilar inclestat si patologii neurologice prezente.

– REN 24 (Piata Fantomei) – punct util pentru persoanele care se ingrijoreaza constant si sunt consummate de ganduri si perspective negre ani de zile.  Fantoma absoarbe Yin-ul. Corpul devine slab, subtire si se deterioreaza. Sangerarile nazale sunt modul prin care corpul incearca sa scoata fantoma.

– PC 8 (Pestera Fantomei) – persoana nu mai stie cine e, util atunci cand persoana si-a pierdut constiinta sinelui, manie cu halucinatii, anxioasa si experimenteaza paranoia. Fantoma face ca persoana sa aiba comportament autodistructiv.

A PATRA TRINITATE – Fantoma a preluat pe deplin controlul si sanatatea pacientului a disparut.

– DU 23 (Sala Fantomei) – Fantoma a preluat controlul, persoana devine catatonica. Flegma blocheaza caile neuronale si glanda hipofiza. Congestie nazala, vedere slaba, ameteli, Alzheimer in stadii avansate.

– REN 1 (Locul Secret al Fantomei) – Imbratisandu-se pe sine, Fantoma a consumat Yin-ul. Pierderi sau obstructii urinare si intestinale, problemele menstruale, prolaps. Util pentru persoane carora le e rusine de propriul corp si sexualitate, in special femeilor dupa nastere care sufera de libido scazut si incontinenta urinara sau nu pot ajunge la orgasm.

– LI 11 (Oficial Fantoma) – Responsabilitatea pentru sine. Perspective si emotii, febra, varsaturi, coma, util pentru pacienti carora le place sa detina controlul. Dezvolta diaree sau sufera de colon iritabil atunci cand pierd controlul.

Punctul 13 si ultimul

Gui Feng (Sigiliul Fantomei) – Acest punct este situat sub limba in centrul frenului lingual, totusi sunt diverse controverse si din aceasta cauza este folosit Yin Tang, punctul din frunte, dintre sprancene (al treilea ochi). Ajuta la iluminarea mintii cautand cunoastere si intelepciune. De asemenea, utilizat in schizofrenie.

 

Reclame
Publicat în Acupunctura, medicina complementara | Lasă un comentariu

Sistemul imunitar in medicina chineza

Conform teoriei moderne, corpul depinde de sistemul imunitar pentru a lupta impotriva diferitelor infectii de la bacterii, microbi, virusi, toxine si paraziti. Intregul proces poate descris ca si eliminarea corpurilor straine in incercarea de a crea un echilibru intern si de a oferi protectie organismului. Astfel, atunci cand sistemul imunitar este normal, sanatatea poate fi mentinuta. Pe de alta parte, atunci cand sistemul imunitar functioneaza defectuos, se va produce dezechilibru si apare terenul propice pentru manifestarea unei boli. Functiile de mai sus sunt realizate printr-un sistem integrat al organismului, care include organele (timus, splina si ganglioni limfatici), tesuturi (straturi de piele si mucoase), celule (celule limfatice si macrofage) si produse celulare (imunoglobulina si anticorpi).

Sistemul imunitar uman are 3 functii primare: aparare, monitorizare si homeostaza.

Nodulii limfatici filtreaza bacteriile si particulele straine din lichidul limfatic. Timusul, un organ glandular situat in spatele sternului, format din tesut limfatic si ajuta la diferentierea celulelor imunitare. Autoimunitatea s-ar considera ca ar avea cauza functionarea defectuoasa a acestei glande. Splina stocheaza sangele, dezintegreaza celulele sangelui vechi, filtreaza particulele straine din sange si produce limfocite. Maduva osoasa este sursa diferitelor celule sanguine.

Medicina chineza foloseste abordarea holistica,deoarece vede corpul uman ca un intreg organic. Corelatiile dintre organe si tesuturi, precum si persoana umana si mediile de viata sunt organizate conform ordinelor specifice, care dau nastere unui echilibru reciproc intre fiecare functie fiziologica, o tulburare in acest echilibru cauzand o boala. Fiecare parte a corpului, cum ar fi Qi (energia vitala), Sangele, Fluidele Corporale, Organele si Meridianele, are o functie proprie. Ele se combina pentru a construi sistemul de aparare al organismului si pentru a-si intari reciproc puterea de protectie. Conform conceptelor medicinii chineze, rezistenta naturala a organismului impotriva bolilor si capacitatea de reparare a acestuia este descrisa ca un flux de energie care circula în intregul corp, numita energia sanatoasa (Zheng Qi). Energia sanatoasa reprezinta rezistenta naturala impotriva bolii iar boala este vazuta ca un dezechilibru al acestei energii interioare.

Un rol important in imunitate il au asa nunitele organe Zang (Yin): Plamani, Splina, Rinichi, Ficat si Inima. Impreuna cu tesuturile, meridianele, Qi, Sange si fluide formeaza o unitate. Spre deosebire de medicina occidentala, semnificatiile lor fiziologice si patologice nu sunt in intregime aceleasi. Mai degraba decat o singura structura anatomica, un organ zang face parte din intregul proces energetic dinamic al corpului. Energia sanatoasa este strans asociata cu activitatile lor de fiziologie. Ele sunt centrul intregului proces imunitar. Activitatile lor de colaborare sunt sa actioneze ca mesageri, sa fie responsabile pentru transport si depozitare, sa se ocupe de excese si deseuri, sa controleze comunicarea interna, sa ia decizii si sa activeze functiile corpului.

Plamanii prezideaza Qi (energia vitala). Ei se conecteaza in exterior cu pielea si parul si disemineaza qi-ul de protectie pe suprafata corpului. Qi protector al Plamanilor apartine unei parti a energiei sanatoase (zheng qi); deoarece formeaza prima bariera impotriva invaziei agentilor patogeni. Qi Defensiv (Wei Qi) ofera caldura si hrana pentru piele, tesuturi subcutanate si muschi; controleaza de asemenea deschiderea si inchiderea porilor pielii. Cand Qi Defensiv este abundent, muschii sunt netezi, pielea este delicata si tesuturile subcutanate sunt ferme. Prin urmare, capacitatea de a rezista agentilor patogeni externi este asigurata. Un rol principal aici il au Plamanii in adresarea simptomelor initiale in raceli, o componenta a tratamentului adresand restaurarea acestui Qi Defensiv. Ca si exemplu, in fazele initiale ale unei raceli, miscarea si functia de incalzire a acestuia este blocata, de aici rezultand frisoanele.

In acest fel, Plamanii mentin integritatea barierelor exterioare ale corpului. Actiunile lor sunt similare cu cele anatomice ale pielii si ale mucoasei, cum ar fi cele gasite in gura, care actioneaza ca o bariera imuna naturala.

In fiziologia occidentala, Splina este un organ larg, vascular, limfatic. Totusi, in TCM, Splina este considerata ca „fundatia dobandita a vietii”, sursa de producere a sangelui si qi (energie vitala). De fapt, Splina este o unitate multifunctionala, care acopera functiile Splinei si Pancreasului anatomic occidental si promoveaza activitatile sistemelor digestive, endocrine, nervoase si sanguine. Splina reglementeaza transportul si transformarea fluidelor corporale si a esentelor nutritive si controleaza, de asemenea, fluxul de sange. Desi, intr-o anumita masura, puterea energiei sanatoase este determinata de factori congenitali (mosteniti), aceasta depinde in cea mai mare parte de hranirea Splinei pentru a o mentine in mod regulat. Prin urmare, Splina determina abundenta si epuizarea energiei sanatoase. La randul sau, asigura protectia impotriva bolilor.

TCM vad Rinichii ca „fundatia congenitala a vietii”, radacina energiei sanatoase, mostenirea cu care ne nastem. Acesta guverneaza constitutia congenitala si prosperitatea energiei sanatoase. Esenta de Rinichi (Jing) stocata este baza materiala pentru fortele yin si yang ale intregului corp, care fac ca forma fizica si functiile corpului sa se compuna si sa depinda una de cealalta. Prin urmare, Rinichii joaca un rol important in protejarea echilibrului intern. In plus, abundenta esentei Rinichilor (jing) promoveaza vitalitatea si functionarea protectiei qi, intarind astfel rezistenta organismului. Conform intelegerii moderne, rinichii TCM nu reglementeaza doar sistemul urinar, ci exercita controlul asupra sistemelor reproductive, hematologice, endocrine si nervoase. Ei lucreaza indeaproape cu reteaua neural-endocrina de reglare imuna.

Din punct de vedere al TCM, Ficatul este responsabil pentru o parte din functiile sistemului endocrin, digestiv, circulator si imunitar. Ficatul promoveaza miscarile care curg si se raspandesc. Prin stimularea fluxului, Ficatul regleaza si asigura miscarea neteda a qi, a sangelui si a fluidele corporale si raspandeste aceste substante in intregul corp. TCM considera ca activitatea emotionala este o manifestare exterioara a starii fiziologice a sistemului de organe interne, care este considerata cauza interna majora a bolilor (considerate ca fiind rele endogene in conditii extreme). Sanatatea emotionala normala depinde de armonizarea qi si fluxul sanguin, iar Ficatul este responsabil in principal de acest aspect. Atunci cand Ficatul pastreaza totul curge fara probleme, se creeaza un mediu intern reglementat, mentinand bolile afara.

Inima controleaza si regleaza fluxul de sange prin vasele corpului. De asemenea, guverneaza spiritul, care, in TCM, este administratorul sef al tuturor activitatilor fiziologice si mentale. In mod normal, Inima isi exercita influenta asupra altor organe prin focul monarhic (focul inimii) care coopereaza cu focul primului ministru pentru a promova activitatile functionale ale altor organe. Cand „guvernarea” Inimii este buna, atunci celelalte sisteme de organe lucreaza in armonie, iar corpul poate lupta eficient impotriva bolilor. In afara de pomparea sangelui, Inima poseda intelegerea noastra occidentala a rolului creierului in reglarea functiilor nervoase, cardiovasculare si endocrine, deoarece Inima gazduieste spiritul (shen). Deoarece Inima joaca un rol in reglarea functiilor nervoase si endocrine, ea, de asemenea, joaca, de asemenea, un rol in reglarea imunitatii. In plus, meridianele sunt caile de circulatie ale qi-ului si ale sangelui, precum si canalele in care au loc efectele imunitare.

Triplu Arzator (San Jiao) directioneaza diferitele tipuri de qi si actioneaza ca statii de canal pentru circulatia fluidelor corporale. Ele au un efect important asupra activitatilor imune. Triplul Arzator este un organ special in medicina chineza, nu are corespondent in medicina vestica sau, poate este cel mai nou organ descoperit de curand.

Pentru mai multe detalii si patologii ale organelor de mai sus, va invit sa cititi articolele dedicate acestora.

Publicat în Acupunctura, medicina complementara | Lasă un comentariu

Durerea, o problema globala

Peste 1,5 miliarde de persoane din intreaga lume suferă de durere cronica(1). Aproape o treime dintre adultii americani sufera de durere cronica(2) si aproape unul din cinci europeni au indicat ca au durere cronica moderata sau severa(3). Cele mai frecvente trei surse de durere cronica sunt durerile de spate in zona lombara(29%), dureri la nivelul gatului(16%) si dureri de cap severe sau migrene(15%)(4).

Durerea acuta va avertizeaza ca ati fost ranit. Incepe brusc, iar cand rana este vindecata, durerea se opreste. In cazul leziunilor acute, durerea apare din cauza presiunii exercitate de inflamatia tesuturilor si a nervilor la nivelul leziunii. Aceasta inflamatie duce la umflarea zonei leziunii care este observabila si face parte din raspunsul vindecator al organismului.

Durerea cronica continua dupa vindecarea leziunii, dureaza saptamani, luni, chiar ani. In ranile cronice, semnalele nervoase care au fost active in timpul ranirii acute continua sa trimita mesaje cum corpul este in durere. Desi durerea cronica nu este complet inteleasa, aceasta apare din cauza nervilor care s-au deteriorat. Cercetarile noi sugereaza, de asemenea, ca durerea cronica poate proveni dintr-o functionare defectuoasa in modul in care creierul „cartografiaza” informatiile senzoriale(5).

****
Referinte:
1. National Center for Health Statistics (2006) Health, United States, 2006 [Online] Available from: https://www.cdc.gov/nchs/data/hus/hus06.pdf [Accessed 12 Sept 2017].
2. Johannes, C. B., Le, T. K., Zhou, X., Johnston, J. A., & Dworkin, R. H. (2010). The prevalence of chronic pain in United States adults: results of an Internet-based survey. The Journal of Pain : Official Journal of the American Pain Society, 11(11), 1230–1239. http://doi.org/10.1016/j.jpain.2010.07.002
3. Breivik H, Collett B, Ventafridda V, Cohen R, Gallacher D. Survey of chronic pain in Europe: prevalence, impact on daily life, and treatment. Eur J Pain. 2006;13:287–333. doi: 10.1016/j.ejpain.2005.06.009.
4. National Center for Health Statistics (US. “Health, United States, 2016: with chartbook on Long-term trends in health. Hyattsville, MD. 2017.”
5. Moseley, G. L., & Flor, H. (2012). Targeting cortical representations in the treatment of chronic pain: a review. Neurorehabilitation and neural repair26(6), 646-652. DOI: 10.1177/1545968311433209
6. Fried, N. T., Elliott, M. B., & Oshinsky, M. L. (2017). The Role of Adenosine Signaling in Headache: A Review. Brain Sciences, 7(3). http://doi.org/10.3390/brainsci7030030
7. National Center for Complementary and Integrative Health (2015) NIH Analysis Shows Americans Are In Pain. [Online] Available from: https://nccih.nih.gov/news/press/08112015 [Accessed 12 Sept 2017]
8. The CHP Group (2014) The Cost of Chronic Pain:How Complementary and Alternative Medicine Can Provide Relief. [Online] Available from: http://www.chpgroup.com/wp-content/uploads/2014/12/CHP-WP_CAM-Chronic-Pain_Sls_12.12.2014.pdf [Accessed 12 Sept 2017].
9. Abdel Shaheed, C., Maher, C. G., Williams, K. A., Day, R., & McLachlan, A. J. (2016). Efficacy, Tolerability, and Dose-Dependent Effects of Opioid Analgesics for Low Back Pain: A Systematic Review and Meta-analysis. JAMA Internal Medicine, 176(7), 958–968. http://doi.org/10.1001/jamainternmed.2016.1251
10. Krebs EE. Effectiveness of opioid therapy vs. non-opioid medication therapy for chronic back & osteoarthritis pain over 12 months. Inannual meeting, Society for General Internal Medicine, Washington DC 2017.
11. Rudd RA, Seth P, David F, Scholl L. Increases in Drug and Opioid-Involved Overdose Deaths — United States, 2010–2015. MMWR Morb Mortal Wkly Rep 2016;65:1445–1452. DOI: http://dx.doi.org/10.15585/mmwr.mm655051e1
12. Schuchat, A., Houry, D., & Guy, G. P. (2017). New Data on Opioid Use and Prescribing in the United States. Jama, 318(5), 425–426. http://doi.org/10.1001/jama.2017.8913
13. Deyo, R. A., Korff, Von, M., & Duhrkoop, D. (2015). Opioids for low back pain. BMJ (Clinical Research Ed.), 350, g6380. http://doi.org/10.1136/bmj.g6380
14. Motgahre, V. M., Bajait, C. S., & Turankar, A. (2016). Prescription pattern and adverse drug reaction profile of drugs prescribed with focus on NSAIDs for orthopedic indications at a tertiary care hospital. Skin. http://doi.org/10.18231/2393-9087.2016.0007
15. Bally, M., Dendukuri, N., Rich, B., Nadeau, L., Helin-Salmivaara, A., Garbe, E., & Brophy, J. M. (2017). Risk of acute myocardial infarction with NSAIDs in real world use: bayesian meta-analysis of individual patient data. BMJ (Clinical Research Ed.), 357, j1909–13. http://doi.org/10.1136/bmj.j1909
16. Cai, S., Garcia Rodriguez, L. A., Masso-Gonzalez, E. L., & Hernandez-Diaz, S. (2009). Uncomplicated peptic ulcer in the UK: trends from 1997 to 2005. Alimentary Pharmacology & Therapeutics, 30(10), 1039–1048. http://doi.org/10.1111/j.1365-2036.2009.04131.x
17. Bally, M., Dendukuri, N., Rich, B., Nadeau, L., Helin-Salmivaara, A., Garbe, E., & Brophy, J. M. (2017). Risk of acute myocardial infarction with NSAIDs in real world use: bayesian meta-analysis of individual patient data. BMJ (Clinical Research Ed.), 357, j1909–13. http://doi.org/10.1136/bmj.j1909
18. Xiang, A., Cheng, K., Xu, P., & Liu, S. (n.d.). The immediate analgesic effect of acupuncture for pain: a systematic review and meta-analysis.
19. Weidenhammer W, Streng A, Linde K, Hoppe A, Melchart D. Acupuncture for chronic pain within the research program of 10 German Health Insurance Funds–basic results from an observational study. Complementary therapies in medicine. 2007;15(4):238-46.
20. American Specialty Health Incorporated Health Services Department. (2016). Acupuncture: Does Acupuncture Provided Within a Managed Care Setting Meet Patient Expectations and Quality Outcomes?, 1–12.
21. Vickers, A. J., Cronin, A. M., Maschino, A. C., Lewith, G., MacPherson, H., Foster, N. E., et al. (2012). Acupuncture for Chronic Pain. Archives of Internal Medicine, 172(19), 1444. http://doi.org/10.1001/archinternmed.2012.3654
22. MacPherson, H., Vertosick, E. A., Foster, N. E., Lewith, G., Linde, K., Sherman, K. J., et al. (2016). The persistence of the effects of acupuncture after a course of treatment. Pain, 1–22. http://doi.org/10.1097/j.pain.0000000000000747
23. Yin, C., Buchheit, T. E., & Park, J. J. (2017). Acupuncture for chronic pain: an update and critical overview. Current Opinion in Anaesthesiology, 1. http://doi.org/10.1097/ACO.0000000000000501
24. Longhurst, J., Chee-Yee, S., & Li, P. (2017). Defining Acupuncture’s Place in Western Medicine. Scientia, 1–5.
25. Zhang, Z.-J., Wang, X.-M., & McAlonan, G. M. (2012). Neural Acupuncture Unit: A New Concept for Interpreting Effects and Mechanisms of Acupuncture. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2012(3), 1–23. http://doi.org/10.1016/j.brainresbull.2007.08.003
26. Harris, R. E., Zubieta, J.-K., Scott, D. J., Napadow, V., Gracely, R. H., & Clauw, D. J. (2009). Traditional Chinese acupuncture and placebo (sham) acupuncture are differentiated by their effects on μ-opioid receptors (MORs). NeuroImage, 47(3), 1077–1085. http://doi.org/10.1016/j.neuroimage.2009.05.083
27. Zhao, Z.-Q. (2008). Neural mechanism underlying acupuncture analgesia. Progress in Neurobiology, 85(4), 355–375. http://doi.org/10.1016/j.pneurobio.2008.05.004
Publicat în Acupunctura, medicina complementara | Etichetat | Lasă un comentariu